Câţi credincioşi şi câte biserici nu judecă sfințenia, ba chiar mântuirea altor persoane în funcție de ceea ce poartă acestea pe cap (batic, bentiță sau nimic), de felul de îmbrăcăminte pe care îl folosesc (pantaloni sau fustă) sau cum se împodobesc (lănţişoare, inele, brățări, cercei)?! În anumite biserici, femeile care au născut recent nu au voie să ia Cina sau să intre în biserică decât după un anumit număr de săptămâni. Tot astfel, în unele biserici sunt interzise anumite instrumente sau ritmuri şi stiluri muzicale în închinare şi sunt criticaţi şi caricaturizați credincioşii care vor să ridice o mână sau să bată din palme în timp ce cântă.
Oare ce are Biblia de spus față de aceste tabuuri atât de stricte, care dărâmă atâtea biserici, rănesc atâtea inimi şi deseori sting Duhul? Ar trebui ca în biserici să existe o uniformitate impusă prin conformism, sau unitate în diversitate? În ce ar trebui să fim uniţi şi în ce avem libertatea să ne diferențiem? De aceea este atât de important să învățăm din Sfânta Scriptură cum să discernem între absoluturi, convingeri şi păreri. Așa vom putea estompa bătăliile inutile din biserici sau dintre credincioşi pe aceste subiecte controversate şi ne putem păzi de pericolul de a coborî absoluturile la nivelul convingerilor (liberalism) sau de a ridica convingerile la nivel de absolut (legalism).
Dacă eşti interesat să ai o credință sănătoasă, echilibrată şi să cauţi pacea şi sfințenia atât în viața personală, cât şi în biserica din care faci parte, citeşte această carte cu o inimă deschisă şi cu o minte obiectivă.
