Dragostea crestina, asa cum se manifesta ea in inima si in viata.
Subiectul acestor prelegeri este în mod special practic şi important. DRAGOSTEA este prima manifestare a unui suflet înnoit în raport cu Dumnezeu – „Noi Îl iubim pentru că El ne-a iubit întâi”. Ea e evidenţa sigură a lucrării mântuitoare a harului în suflet – „Roada Duhului, dimpotrivă, este: dragostea”. Ea stă tocmai la baza caracterului creştin: noi avem „rădăcina şi temelia pusă în dragoste”. Ea e calea pe care se găsesc toţi adevăraţii copii ai lui Dumnezeu: ei „umblă în dragoste” – care e legătura unirii lor reciproce; inimile lor sunt „unite în dragoste” – aceasta e protecţia lor în războiul spiritual; ei trebuie să îmbrace „platoşa dragostei” – plinătatea şi desăvârşirea caracterului lor creştin; ei sunt „făcuţi desăvârşiţi în dragoste” – duhul prin care pot împlini toate cerinţele divine, căci „dragostea este împlinirea Legii”; prin ea vor deveni asemenea Tatălui lor din ceruri şi vrednici de a sta în prezenta Sa, căci „Dumnezeu este dragoste”, iar Cerul este o lume a IUBIRII.
În ce priveşte caracterul prelegerilor, e suficient să spunem, într-un cuvânt, că sunt marcate în întregime de acea gândire puternică şi clară, de acele perspective largi şi comprehensive cu privire la adevăr, de acea cunoaştere în profunzime a naturii omeneşti şi de acea cunoaştere marcată de acurateţe şi familiaritate a Scripturilor, care caracterizează lucrările distinsului lor autor. Noi credem că ele vor sta cândva alături de bine-cunoscutele sale lucrări despre „Libertatea voinţei”, despre „Emoţiile religioase” şi „Istoria răscumpărării”, şi că vor fi la fel de preţuite pentru natura lor practică, cum a fost prima pentru aspectul ei metafizic, a doua pentru cel experienţial, sau a treia pentru cel istoric. Despre aceste prelegeri, ca despre întreaga sa operă, se poate spune, aşa cum i-a spus Johnson lui Boswell, când a fost întrebat de cel de pe urmă: „Ce lucrări de ale lui Baxter ar trebui să citesc?” – „Citeşte-le pe toate, căci toate sunt excelente”.
