Indrumar exegetic si omiletic.
Pentru multi dintre slujitorii amvoanelor, parcursul deslusirii textului biblic este deja considerabil usurat de varietatea instrumentarului exegetic si teologic de care dispun. Resursele lingvistice electronice, comentariile biblice si monografiile fac deja parte din recuzita predicatorului evanghelic care nu crede in mitul inspiratiei netruditoare. Insa chiar si inconjurat de trebuincioasele-i ustensile bibliografice, propovaduitorul Evangheliei, asemenea unui mestesugar ce aspira la calitatea de maestru, se gaseste in fata provocarii de a-si utiliza uneletele cu dibacie. Care este momentul optim pentru folosirea comentariului biblic? Care comentariu ar fi mai util: cel exegetic, cel teologic, cel expozitiv sau cel aplicativ? Ce termeni ar trebui cautati in dictionarul biblic? Dar in lexiconul exegetic? Calitatea uneltelor este, fara indoiala, importanta, dar la fel de importanta este si manuirea lor iscusita.
Din nefericire, maniera de lucru cu textul a unora dintre vestitorii Evangheliei se rezuma la parcurgerea comentariilor biblice, unele dintre ele foarte savante, pentru captarea de idei stupefiante sau a unor curiozitati istorice, culturale si textuale lipsite de relevanta. Acestea urmeaza a fi garnisite cu sublime platitudini si directive de retetar, iar pentru simularea prezentei miscatoare a harului divin se recurge la o boare de psihologism lacrimos.
Se practica asemenea maniere de lucru, fiindca multora dintre propovaduitori le lipseste metoda care sa le sistematizeze si sa le focalizeze eforturile catre scopul biblic al muncii lor: rostirea unui discurs fidel textului biblic, clar exprimat si relevant pentru vietile ascultatorilor. Altfel spus, vestitorul Cuvantului are datoria de a articula mesajul textului dumnezeieste inspirat (fidelitate), sa-l faca usor de inteles (claritate) si sa-l raporteze la cele mai actuale situatii din viata ascultatorilor (relevanta).
Materialul de fata a fost conceput spre a-i ajuta pe ispravnicii tainelor lui Dumnezeu sa-si organizeze eforturile catre o asemenea tinta. Metoda de lucru propusa in paginile lui contine zece etape – cinci exegetice si cinci omiletice – si este aplicata pe fiecare unitate de text predicabila din Epistola catre coloseni, asftfel incat de la analiza textului sa se ajunga la schita de predica. Mai trebuie precizat ca acest parcurs exegetic si omiletic are drept finalitate alcatuirea si rostirea unei predici expozitive sau a unei lectii catehetice expozitive. Pentru tipuri de predici diferite, sunt necesare metode de lucru diferite, desi unele dintre etape vor fi comune.
Dr. Ciprian Terinte slujeste ca pastor in Biserica Penticostala „Vestea Buna” din Bucuresti si este cadru didactic la Institutul Teologic Penticostal din Bucuresti. Este pasionat de formarea omiletica si teologica a slujitorilor penticostali din tanara generatie, pe care ii indruma cu dedicatie de aproape douazeci de ani.
