Cand nu te poti stapani, stapanesti peste altul.
Dreptul la infailibilitate iti apartine, iar egoismul striga gajait, in betia de sine: „Sa-mi fie mie bine!” De fapt, castigul este o imensa pierdere, iar ceea ce se pierde este esentialul: relatia.
De undeva, de nu stiu unde, dar bine ar fi ca tu sa stii, ai prins ideea ca nu trebuie niciodata sa pierzi, asta insemnand rusine si declasare. Deci nu vei primi sfaturi, nu vei colabora, nu vei accepta alte sugestii si practici de la partenerul tau, din teama de anu pierde locul privilegiat de dirijor in cuplu. Ca sa nu ti se vada slabiciunea! Si ai o sete uraganica dupa dragoste, dar nu dai in ruptul capului semn ca te-ai pune in slujba celuilalt suflet, pentru o frantura de acceptare si o alta parere. Ar fi o tragedie sa pierzi locul I in ierarhie, inaltimea ta! Doar viata este o competitie, nu? Chiar si in camin.
Sa-ti fac o ultima fotografie pentru galeria maritala din gala marilor suverani absoluti: stai asa, cu privirea aceea rece si nemuritoare ca in Luceafarul, de Eminescu; nu te misca de pe tronul tau de coceni si paie de vanitate si mandrie; tine bine toiagul aurit cu suspiciune si neincredere; asaza-ti mai bine coroana propriilor decrete si porunci; nu clipi la nicio cerere de colaborare si simtaminte impartasite! Atentie! Multumesc! Ce poza reusita! Cata maretie de.. neviata! Putin mai incolo, dragostea pe care ai incoronat-o cu spini te asteapta.