Prin conceptul facerii unui nume, in Scriptura se tese o complexa tapiserie teologica. Genesa ne atrage atentia asupra a doua moduri de a ne face un "nume" sau de a ne implini nevoia de semnificatie, in timp ce Apocalipsa ne atentioneaza asupra faptului ca "numele" pe care il primim pe frunte sau pe mana ne va hotari destinul vesnic.
De-a lungul istoriei interpretarii Apocalipsei, numele tainic al fiarei sau numarul numelui ei, scris pe frunte sau pe mana dreapta a celor care i se inchina, a dat nastere la o multime de speculatii. In volumul de fata, vom arata ca ceea ce face Ioan, cu atat mai mult cu cat, in scrierea lui, foloseste ca reper Vechiul Testament, in general, si Genesa, in special, este sa zugraveasca implinirea escatologica a unor concepte aparute deja in zorii istoriei omenirii, radacinile acestor concepte teologice complexe fiind de cautat si de gasit in cartea Genesa.
Vom intelege astfel, ca numele fiarei sau numarul numelui ei nu are legatura cu implantarea unui "cip", cu folosirea unui "cod de bare" a unui "pasaport biometric" a unui "pasaport verde" sau cu vreun alt semn exterior, ci cu compromisul care ne-ar putea corupe gandirea si trairea de zi cu zi. "Aici este rabdarea sfintilor, care pazesc poruncile lui Dumnezeu si credinta lui Isus" (Apocalipsa 14:12).
Prin urmare, primim semnul fiarei sau numarul numelui ei atunci cand nu pazim poruncile lui Dumnezeu si credinta in Isus Hristos. Ca lui Avraam odinioara, El Shaddai ne cere si noua astazi: " Umbla inaintea Mea si fi fara prihana" (Gen. 17:1), "caci Eu sunt scutul tau si rasplata ta cea foarte mare" (Gen. 15:1).
